NOUTATI LEGISLATIVE – PERIOADA 29 martie-04 aprilie 2021

• 29 martie 2021

 M.Of.315 –  Ordonanta urgenta 19/2021 privind unele măsuri fiscale, precum şi pentru modificarea şi completarea unor acte normative în domeniul fiscal – de interes :

• Contribuabilii obligaţi la plata impozitului specific unor activităţi, potrivit Legii nr. 170/2016 privind impozitul specific unor activităţi, cu completările ulterioare, pentru anul 2021, nu datorează impozit specific pentru o perioadă de 90 de zile calculată începând cu data de 1 aprilie 2021.
• În cazul asocierilor fără personalitate juridică, pentru stabilirea impozitului anual datorat de fiecare membru asociat, costul de achiziţie al aparatelor de marcat electronice fiscale puse în funcţiune în anul respectiv se distribuie proporţional cu cota procentuală de participare corespunzătoare contribuţiei, conform contractului de asociere.
• Debitorul care doreşte să îşi restructureze obligaţiile bugetare, potrivit prezentului capitol, are obligaţia de a notifica organul fiscal competent cu privire la intenţia sa în perioada 8 august-31 octombrie 2019 şi în perioada 1 februarie-30 septembrie 2020, precum şi în perioada 1 noiembrie 2020-30 septembrie 2021, sub sancţiunea decăderii din dreptul de a mai beneficia de restructurarea obligaţiilor bugetare, şi se adresează unui expert independent în vederea întocmirii unui plan de restructurare şi a testului creditorului privat prudent.
• Prin derogare de la prevederile art. 236 din Legea nr. 207/2015, cu modificările şi completările ulterioare, în perioada 14 mai 2020-15 decembrie 2020 inclusiv, precum şi în perioada 1 ianuarie 2021-31 ianuarie 2022 inclusiv, debitorii care au notificat organul fiscal potrivit art. XIII şi au dispuse măsuri de executare silită prin poprire la data de 14 mai 2020, de către organul de executare fiscală, asupra disponibilităţilor băneşti pot efectua plata sumelor înscrise în adresele de înfiinţare a popririi din sumele indisponibilizate, altele decât cele reprezentând obligaţii de plată care fac obiectul amânării la plată în vederea anulării.
• Debitorii care la data de 14 mai 2020 beneficiază de eşalonarea la plată a obligaţiilor fiscale potrivit Legii nr. 207/2015, cu modificările şi completările ulterioare, precum şi cei care obţin eşalonarea în perioada cuprinsă între data de 14 mai 2020 şi data de 31 ianuarie 2022 inclusiv pot beneficia de anularea dobânzilor, penalităţilor şi tuturor accesoriilor.
• Debitorii care la data de 14 mai 2020 beneficiază de eşalonarea la plată a obligaţiilor fiscale potrivit Legii nr. 207/2015, cu modificările şi completările ulterioare, precum şi cei care obţin eşalonarea în perioada cuprinsă între data de 14 mai 2020 şi data de 31 ianuarie 2022 inclusiv pot beneficia, în baza cererii de anulare a dobânzilor, penalităţilor şi a tuturor accesoriilor, depuse în perioada 14 mai 2020 şi 15 decembrie 2020 sau în perioada 1 ianuarie 2021 şi 31 ianuarie 2022 inclusiv, de anularea dobânzilor, penalităţilor şi tuturor accesoriilor, dacă eşalonarea la plată se finalizează până la data depunerii cererii de anulare a accesoriilor inclusiv.

•  În acest caz, accesoriile incluse în ratele de eşalonare cu termene de plată după data de 14 mai 2020 achitate odată cu plata ratei de eşalonare se restituie potrivit Legii nr. 207/2015. În situaţia în care eşalonarea la plată aflată în derulare cuprinde numai obligaţii de plată accesorii, debitorii pot beneficia de anularea accesoriilor rămase de plată din înlesnirea la plată acordată, fără a le mai achita, urmând ca, în baza cererii de anulare a accesoriilor, organul fiscal să emită decizia de anulare a accesoriilor, precum şi decizia de finalizare a eşalonării la plată.”

• Debitorii care la data de 31 ianuarie 2022 inclusiv au cereri de rambursare în curs de soluţionare pentru care, ulterior acestei date, organul fiscal respinge total sau parţial rambursarea beneficiază de anularea obligaţiilor bugetare accesorii potrivit prezentului capitol, dacă achită obligaţiile bugetare de care depinde anularea, nestinse prin compensare cu sumele individualizate în cererea de rambursare, în termen de 30 de zile de la data comunicării deciziei prin care se respinge rambursarea.
  Pentru debitorii care au depus notificarea privind intenţia de restructurare a obligaţiilor bugetare, potrivit art. 3 din Ordonanţa Guvernului nr. 6/2019 până la data intrării în vigoare a prezentei ordonanţe de urgenţă şi care nu depun solicitarea de restructurare a obligaţiilor bugetare, potrivit art. 5 din Ordonanţa Guvernului nr. 6/2019, până la data de 30 iunie 2021 începe sau continuă, după caz, executarea silită.
• Pentru debitorii care depun notificarea privind intenţia de restructurare a obligaţiilor bugetare, potrivit art. 3 din Ordonanţa Guvernului nr. 6/2019, după data intrării în vigoare a prezentei ordonanţe de urgenţă, dar nu depun solicitarea de restructurare a obligaţiilor bugetare, potrivit art. 5 din acelaşi act normativ în termen de 6 luni de la data depunerii notificării, începe sau continuă, după caz, executarea silită. În situaţia în care termenul de 6 luni se împlineşte după data de 31 ianuarie 2022, solicitarea de restructurare trebuie depusă până la această dată.
• Dobânzile, penalităţile şi toate accesoriile aferente obligaţiilor bugetare principale administrate de organul fiscal central cu scadenţe anterioare datei de 31 martie 2020 inclusiv şi individualizate în decizii de impunere emise ca urmare a unei inspecţii fiscale sau verificării situaţiei fiscale personale în derulare la data intrării în vigoare a prezentei ordonanţe de urgenţă sau începute după data intrării în vigoare a prezentei ordonanţe de urgenţă, dar nu mai târziu de 31 ianuarie 2022, indiferent de momentul la care inspecţia fiscală se finalizează, se anulează dacă sunt îndeplinite cumulativ următoarele condiţii:

 a)toate diferenţele de obligaţii bugetare principale individualizate în decizia de impunere sunt stinse prin orice modalitate prevăzută de art. 22 din Legea nr. 207/2015 privind Codul de procedură fiscală, cu modificările şi completările ulterioare, până la termenul de plată prevăzut la art. 156 alin. (1) din aceeaşi lege;

b)cererea de anulare a accesoriilor se depune, sub sancţiunea decăderii, până la data de 31 ianuarie 2022 inclusiv, respectiv în termen de 90 de zile de la comunicarea deciziei de impunere dacă termenul de 90 de zile se împlineşte după 31 ianuarie 2022 inclusiv.

• Dobânzile, penalităţile şi toate accesoriile care pot fi anulate potrivit prezentului articol şi care au fost stinse după data intrării în vigoare a prezentei ordonanţe de urgenţă se restituie potrivit Legii nr. 207/2015, cu modificările şi completările ulterioare.

• 30 martie 2021

M.Of.322 – Ordonanta urgenta 20/2021 – de interes,

Pentru unităţile sanitare cu paturi care furnizează servicii medicale spitaliceşti, în regim de spitalizare continuă, aflate în relaţie contractuală cu casele de asigurări de sănătate judeţene, respectiv a municipiului Bucureşti, precum şi Casa Asigurărilor de Sănătate a Apărării, Ordinii Publice, Siguranţei Naţionale şi Autorităţii Judecătoreşti, decontarea lunară se face fără a mai fi necesară o regularizare trimestrială, după cum urmează:

a)la nivelul valorii aferente indicatorilor realizaţi în limita valorii de contract, dacă se acoperă contravaloarea cheltuielilor efectiv realizate;

b)la nivelul cheltuielilor efectiv realizate în limita valorii de contract, în situaţia în care valoarea aferentă indicatorilor realizaţi este mai mică sau egală cu nivelul cheltuielilor efectiv realizate;

c)la nivelul indicatorilor realizaţi, fără a depăşi suma ce poate fi contractată în funcţie de capacitatea maximă de funcţionare lunară a fiecărui spital;

d)la nivelul cheltuielilor efectiv realizate, în situaţia în care acestea depăşesc nivelul contractat, justificat de situaţia epidemiologică generată de coronavirusul SARS-CoV-2, pentru unităţile sanitare cu paturi care acordă servicii medicale spitaliceşti în regim de spitalizare continuă pacienţilor diagnosticaţi cu COVID-19.

  În trimestrul II al anului 2021, serviciile medicale acordate în unităţile sanitare din asistenţa medicală primară şi ambulatoriul de specialitate clinic se decontează la nivelul activităţii efectiv realizate, dar nu mai mult de 6 consultaţii/oră/medic.

• În trimestrul II al anului 2021, consultaţiile medicale acordate în asistenţa medicală primară şi ambulatoriul de specialitate clinic, inclusiv pentru unele servicii conexe necesare actului medical, prevăzute în pachetele de servicii medicale, pot fi acordate şi la distanţă, utilizând orice mijloace de comunicare.În trimestrul II al anului 2021, pentru pacienţii cronici, medicii de familie pot prescrie inclusiv medicamentele restricţionate din Lista cuprinzând denumirile comune internaţionale corespunzătoare medicamentelor de care beneficiază asiguraţii, cu sau fără contribuţie personală, pe bază de prescripţie medicală în sistemul de asigurări sociale de sănătate, precum şi denumirile comune internaţionale corespunzătoare medicamentelor care se acordă în cadrul programelor naţionale de sănătate, aprobată prin Hotărârea Guvernului nr. 720/2008;

• Pentru investigaţiile paraclinice efectuate în regim ambulatoriu, potrivit ghidurilor de practică medicală, aprobate prin ordin al ministrului sănătăţii, necesare monitorizării pacienţilor diagnosticaţi cu COVID-19, după externarea din spital sau după încetarea perioadei de izolare şi pentru care furnizorii de servicii medicale paraclinice au evidenţe distincte, precum şi a pacienţilor diagnosticaţi cu boli oncologice, diabet, afecţiuni rare, boli cardiovasculare, boli cerebrovasculare, boli neurologice, sumele contractate cu casele de asigurări de sănătate judeţene, respectiv a municipiului Bucureşti, precum şi Casa Asigurărilor de Sănătate a Apărării, Ordinii Publice, Siguranţei Naţionale şi Autorităţii Judecătoreşti se pot suplimenta după încheierea lunii în care au fost acordate investigaţiile paraclinice, prin acte adiţionale.

Începând cu trimestrul II al anului 2021, serviciile de îngrijiri medicale la domiciliu şi serviciile de îngrijiri paliative la domiciliu acordate de furnizorii aflaţi în relaţie contractuală cu casele de asigurări de sănătate judeţene, respectiv a municipiului Bucureşti, precum şi Casa Asigurărilor de Sănătate a Apărării, Ordinii Publice, Siguranţei Naţionale şi Autorităţii Judecătoreşti se decontează în condiţiile stabilite prin contractul cadru;

• 01 aprilie 2021

M.Of.332 – Legea 55/2021 privind modificarea şi completarea Legii nr. 241/2005 pentru prevenirea şi combaterea evaziunii fiscal – de interes:

Constituie infracţiune şi se pedepseşte cu închisoare de la 3 la 10 ani şi interzicerea unor drepturi sau cu amendă stabilirea cu rea-credinţă de către contribuabil a impozitelor, taxelor sau contribuţiilor, având ca rezultat obţinerea, fără drept, a unor sume de bani cu titlu de rambursări sau restituiri de la bugetul general consolidat ori compensări datorate bugetului general consolidat.

M.Of.335 – Ordonanta urgenta 22/2021 privind modificarea şi completarea Legii educaţiei naţionale nr. 1/2011 şi a Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 75/2005 privind asigurarea calităţii educaţiei – de interes:

• Statul asigură finanţarea de bază pentru antepreşcolarii, preşcolarii şi elevii din învăţământul de stat, pentru antepreşcolarii şi preşcolarii din învăţământul particular şi cel confesional, acreditate, pentru elevii din învăţământul general obligatoriu particular şi cel confesional, acreditate, precum şi pentru elevii din unităţile de învăţământ preuniversitar/colegii de nivel postliceal înfiinţate în structura instituţiilor de învăţământ superior de stat. De asemenea, statul asigură finanţarea de bază pentru învăţământul profesional, liceal particular şi cel confesional, acreditate. Finanţarea se face în baza şi în limitele costului standard per elev, per preşcolar sau per antepreşcolar, după caz, după metodologia elaborată de Ministerul Educaţiei.
• Instituţiile de învăţământ superior acreditate din România şi din alte state, care organizează un program de studii integrate acreditate, emit o diplomă comună, dublă/multiplă, însoţită de un supliment comun, conform formatului stabilit în acordul de parteneriat încheiat între instituţiile de învăţământ superior partenere.

• Programele de studii universitare de doctorat se organizează în şcoli doctorale. Şcolile doctorale se pot organiza de către o universitate sau un consorţiu universitar ori de către consorţii sau parteneriate care se stabilesc legal între o universitate sau un consorţiu universitar şi unităţi de cercetare-dezvoltare. Universităţile, respectiv parteneriatele sau consorţiile organizatoare de una sau mai multe şcoli doctorale constituie o instituţie organizatoare de studii universitare de doctorat, denumită în continuare IOSUD, recunoscută ca atare de Ministerul Educaţiei, pe baza acreditării, respectiv a evaluării periodice. În cazul universităţilor, evaluarea IOSUD reprezintă un capitol în cadrul evaluării la nivel instituţional, evaluarea desfăşurându-se în mod unitar.

• 02 aprilie 2021

    M.Of.339 – Ordonanta urgenta 24/2021 pentru modificarea şi completarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 155/2020 privind unele măsuri pentru elaborarea Planului naţional de relansare şi rezilienţă necesar României pentru accesarea de fonduri externe rambursabile şi nerambursabile în cadrul Mecanismului de redresare şi rezilienţă –de interes:

În contextul crizei provocate de COVID-19, Comisia Europeană a instituit un mecanism de redresare şi rezilienţă pentru a furniza un sprijin financiar eficace şi semnificativ menit să accelereze implementarea reformelor sustenabile şi a investiţiilor publice conexe în statele membre, astfel:

• Mecanismul de redresare şi rezilienţă a intrat în vigoare la data de 19 februarie 2021, în temeiul Regulamentului (UE) 2021/241 al Parlamentului European şi al Consiliului din 12 februarie 2021 de instituire a Mecanismului de redresare şi rezilienţă, publicat în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene, seria L, nr. 57 din 18 februarie 2021.
• Planul naţional de redresare şi rezilienţă al României, denumit în continuare PNRR, este documentul strategic al României care fundamentează priorităţile de reformă şi domeniile de investiţii pentru aplicarea Mecanismului de redresare şi rezilienţă – MRR la nivel naţional. Sursa de finanţare este reprezentată de fondurile alocate pentru România în cadrul Mecanismului de redresare şi rezilienţă, aprobat prin Regulamentul (UE) 2021/241 al Parlamentului European şi al Consiliului.
• Scopul final al PNRR este să accelereze implementarea reformelor sustenabile şi a investiţiilor publice conexe, respectiv asigurarea ameliorării stării economiei naţionale după criza generată de COVID-19, creşterea economică şi crearea de locuri de muncă necesare pentru incluziunea forţei de muncă, sprijinirea tranziţiei verzi şi a celei digitale pentru promovarea creşterii durabile.
•  Se alocă Ministerului Investiţiilor şi Proiectelor Europene, prin Planul naţional de redresare şi rezilienţă, un procent din bugetul PNRR, în limita negociată cu Comisia Europeană, corespunzător alocărilor aprobate pentru granturi pentru fiecare componentă în parte, pentru acoperirea cheltuielilor legate de activităţile de pregătire, monitorizare, control, audit şi evaluare, inclusiv cheltuieli de salarizare, care sunt necesare pentru gestionarea PNRR şi îndeplinirea obiectivelor acestuia, în special cele legate de studii, reuniunile experţilor, consultarea părţilor interesate, acţiunile de informare şi comunicare, inclusiv acţiunile incluzive de sensibilizare, şi comunicarea instituţională a priorităţilor politice ale Uniunii, în măsura în care acestea au legătură cu obiectivele PNRR, cheltuielile cu reţelele informatice care se concentrează pe prelucrarea şi schimbul de informaţii, instrumentele corporative de tehnologie a informaţiei şi toate celelalte cheltuieli cu asistenţa tehnică şi administrativă suportate de Comisie pentru gestionarea mecanismului. Cheltuielile acoperă, de asemenea, costurile altor activităţi de sprijin, de natura controlului calităţii şi monitorizării proiectelor pe teren, costurile aferente consilierilor la nivelul tehnic, precum şi pe cele ale experţilor pentru evaluarea şi implementarea reformelor şi a investiţiilor.

• 04 aprilie 2021

Of.332 – Legea 56/2021 privind suplimentele alimentare – de interes:

Prezenta lege stabileşte cadrul legal referitor la suplimentele alimentare, comercializate ca produse alimentare şi prezentate ca atare.