• Miercuri, 14 septembrie 2022

Monitorul oficial 906 – ORDONANȚĂ DE URGENȚĂ privind modificarea Legii nr. 129/2019 pentru prevenirea și combaterea spălării banilor și finanțării terorismului, precum și pentru modificarea și completarea unor acte normative – de interes:

 

Prin această ordonanță de urgență se introduce obligativitatea depunerii declarației privind beneficiarul real de către regiile autonome, companiile și societățile naționale și societățile deținute integral sau majoritar de stat.

În expunerea de motive la acest act normativ se arată că potrivit unui avizat motivat adresat României de către Comisia Europeană, referitor la neconformitatea legsilației naționale privind prevenirea spălării banilor și a finanțării terorismului cu prevederile Directivei 2018/843, se impune transpunerea în mod corect a art. 30 din Directiva 2015/849 astfel cum a fost modificat prin Directiva 2018/843, în sensul obligării la depunerea declrației de beneficiar real și persoanelor juridice mai sus menționate care sunt controlate integral sua majoritar de către stat.

Entitățile menționate au obligația ca în termen de 90 de zile de data publicării OUG-ului în Monitorul oficialsă depună o declarației privind beneficiarul real al persoanei juridice în vederea înregistrării în Registrul Comerțului.

Monitorul oficial 906 – HOTĂRÂRE pentru aprobarea cuantumului minim al burselor lunare de performanță, de merit, de studiu și de ajutor social pentru elevii din învățământul preuniversitar cu frecvență, care se acordă în anul școlar 2022—2023, și pentru stabilirea termenelor de plată a acestora – de interes:

500 de lei, pentru bursa de performanță;

200 de lei, pentru bursa de merit;

150 de lei, pentru bursa de studiu;

200 de lei, pentru bursa de ajutor social.

Bursele se asigură din bugetele locale ale unităților/ subdiviziunilor administrativ-teritoriale de care aparțin unitățile de învățământ preuniversitar și din sume defalcate din taxa pe valoarea adăugată, aprobate anual prin legea bugetului de stat cu această destinație.

Autoritățile deliberative ale administrației publice locale pot stabili un cuantum mai mare al burselor, în funcție de posibilitățile financiare ale unităților/subdiviziunilor administrativteritoriale.

Bursele se plătesc la data de 15 a fiecărei luni, pentru luna precedentă.

  • Joi, 15 septembrie 2022

Monitorul oficial 907 – D E C I Z I A  ÎCCJ Nr. 13 din 6 iunie 2022 – Completul pentru soluționarea RIL-urilor – de interes:

 

Pronunțarea recursuluii în intereseul legii este fundamentat pe soluționarea divergentă de către instanțe a aspectului privind determinarea legii aplicabile prescripției dreptului de a obține executarea silită, în ipoteza în care dreptul creditorului de a cere executarea silită s-a născut la o dată anterioară intrării în vigoare a noului Cod de procedură civilă, dar executarea silită a început sub imperiul legii noi.

           

  1. Primul aspect analizat

Unele instanțe au apreciat că noul Cod de procedură civilă va fi aplicabil tuturor chestiunilor privitoare la acea executare silită, invocate în cadrul contestațiilor la executare, inclusiv prescripției dreptului de a cere executarea silită având în vedere considerentele ÎCCJ (din deciziile nr. XIII din 20 martie 2006 și nr. 31 din 16 noiembrie 2009) prin care s-a statuat că, în materie de executare silită, este incidentă norma în vigoare la data realizării executării, inclusiv cu privire la constituirea titlului, ca primă etapă în declanșarea procedurii execuționale, indiferent dacă nașterea creanței a avut loc anterior.

Prin alte hotărâri judecătorești instanțele au reținut că prescripțiile începute și împlinite ori cele neîmplinite la 1 octombrie 2011 (data intrării în vigoare a Noului Cod Civil) rămân în întregime supuse dispozițiilor legale care le-au instituit, inclusiv sub regimul invocării lor (pe vechiul Cod civil putea fi invocate de instanță din oficiu, dar pe Noul Cod instanța nu mai poate face acest lucru) sens în care au apreciat că instituției prescripției dreptului de a cere executarea silită îi rămâne aplicabilă legea procesuală veche, chiar dacă procedura contestației la executare este supusă regimului noii legi procesuale, prin raportare la data începerii executării silite.

  1. Al doilea aspect analizat

Un alt aspect soluționat în mod neunitar vizează durata termenului de prescripție a dreptului de a obține executarea silită, în ipoteza în care titlul executoriu este reprezentat de un contract de ipotecă încheiat sub regimul Codului de procedură civilă vechi.

            Astfel, prin hotărâri judecătorești unele instanțe au reținut aplicabil termenul de prescripție de 3 ani, având în vedere natura creanței principale și întinderea aceluiași termen inclusiv asupra garanției imobiliare, în timp ce, prin alte hotărâri instanțele au apreciat a fi aplicabil termenul de prescripție de 10 ani, fiind pus în discuție un drept real, respectiv dreptul de ipotecă, termen reglementat, deopotrivă, atât de dispozițiile art. 405 din Vechiul Codul de procedură civilă cât și de prevederile art. 706 alin. (1) din Noul Codul de procedură civilă.

  1. Al treilea aspect analizat

Un al treilea aspect controversat, soluționat neunitar, prin hotărâri judecătorești definitive, privește caracterul executoriu independent sau, după caz, accesoriu al contractului de ipotecă, încheiat sub regimul Vechiului Codului civil, pentru care s-a constatat prescripția dreptului de a cere executarea silită a creanței principale.

În timp ce prin unele hotărâri judecătorești definitive s-a reținut că, odată cu constatarea prescripției dreptului de a cere executarea silită a titlului executoriu reprezentat de contractul de credit, se prescrie și dreptul creditorului de a cere executarea silită a titlului executoriu reprezentat de contractul de ipotecă imobiliară care a garantat împrumutul, în opinie contrară, exprimată prin alte hotărâri definitive, s-a reținut caracterul independent de titlu executoriu al contractului de ipotecă, ce a fost conferit, inclusiv sub imperiul Vechiului Codului civil fiind avută în vedere posibilitatea valorificării, în continuare, a dreptului la acțiune executorie ipotecară.

Drept urmare, ÎCCJ a stabilit că:

 

  1. În ceea ce privește primul aspect:

Regimul juridic aplicabil prescripției dreptului de a obține executarea silită a ipotecii este guvernat de normele de drept substanțial (cele prevăzute în Codul civil) în vigoare la momentul nașterii dreptului creditorului ipotecar de a obține executarea creanței garantate, fiind lipsită de relevanță norma procesuală aplicabilă procedurii de executare silită.

 

  1. În ceeea ce privește al doilea aspect

            Dreptul de a obține executarea silită în temeiul contractului de ipotecă se stinge, pe cale accesorie, prin efectul prescripției executării silite a creanței întemeiate pe contractul de credit, dacă aceasta din urmă (prescripția dreptului de a executa creditul) începe să curgă anterior datei de 1 octombrie 2011.

  1. În ceea ce privește al treilea aspect

În cazul în care prescripția dreptului de a obține executarea silită a creanței garantate începe să curgă după 1 octombrie 2011 (inclusiv), executarea silită a ipotecii nu se stinge, pe cale accesorie, chiar dacă dreptul de a obține executarea silită a creanței principale este prescris, situație în care termenul de prescripție aplicabil este de:

— 3 ani, potrivit art. 405 alin. 1 teza I din Codul de procedură civilă din 1865, dacă prescripția dreptului creditorului ipotecar de a obține executarea silită în temeiul contractului de credit a început să curgă în intervalul 1 octombrie 2011—14 februarie 2013;

— 10 ani, potrivit art. 706 alin. (1) teza a II-a din Codul de procedură civilă, dacă prescripția dreptului creditorului ipotecar de a obține executarea silită în temeiul contractului de credit a început să curgă după 15 februarie 2013 (inclusiv).