De curand (19 martie 2018)  Inalta Curte a hotarat –  in interpretarea art. 664 alin (2) CPC –  ca firmele care detin creante asupra debitorilor nu mai pot fi reprezentate de catre alte firme de recuperare.

Pe romaneste : bancile si IFN-urile care au de incasat bani de la debitorii lor,  nu vor mai putea fi reprezentati de catre o alta persoana juridica in tot cursul executarii silite. Si mai pe romaneste : camatarii care pana acum recuperau – chipurile legal – datoriile altora,  din martie nu o mai pot face.

Bine, teoretic, nu o puteau face nici pana acum. Acesta intrucat aceeasi Inalte Curte stabilise in urma cu 2 ani (decizia 9/2016)  ca – in interpretarea art. 84 alin (1) CPC – o persoana juridica nu poate face o cerere de chemare in judecata pentru o alta persoana juridica si nici nu o poate reprezenta pe aceasta din urma in instanta.

Doar ca, desi executarea silita silita este o faza a procedurii civile (fiind printre altele incuviintata de un judecator) instantele socoteau cererea de executare silita ca fiind o procedura extrajudiciara. Astfel ca Decizia 9/2018 ramanea practic fara efecte.

Ei bine, prin noua decizie  (nr. 19/2018) Inalta Curte a confirmat ceea de avocatii o afirmasera explicit in acesti doi ani, ca pe tot parcursul executarii silite creditorul persoana juridica nu poate fi reprezentat de catre o alta firma sau de catre consilierul sau avocatul altei firme, ci doar de catre propriul consilier juridic sau propriul avocat.

Aceasta din urma decizie este obligatorie la nivel national, de la data publicarii ei in Monitorul Oficial al Romaniei. Sa speram, de asta data cu efecte depline.