Întrebarea din titlu e cea pe care noi ne-am pus-o după ce zilele trecute am asistat la o brambureală cum rar (sau poate adesea, și doar noi nu știm) se întâmplă în și între instituțiile Statului Român.
În data de 7.03.2017 Curtea Constituțională a respins o excepție de neconstituționalitate invocată de Cabinetul Cristian Rusu asupra dispoziiților art. 613, al. 4 Cod de procedură civilă. Acest articol arată că doar hotarârile Curții de Apel prin care se admit contestațiile împotriva procedurii arbitrale pot fi atacate cu recurs. Nu și cele în care se resping contestațiile. Cum ar veni, și fără alte subtilități juridice, în situații identice, atunci când câștigi o contestație partea adversă are o cale de atac. În schimb, dacă pierzi aceeași contestație … tu pleci acasă.
Chestiunea în sine nu ar fi interesat în mod special publicul, nu era nicio noutate, daca în aceeasi zi 8 martie 2017 nu s-ar fi petrecut două chestiuni conflictuale constituțional.
În data de 8 martie 2017 Curtea Constituțională respinge excepția noastră, socotind că textul vizat este constituțional. Si în aceeași zi, Parlamentul sesizează Președenția României pentru promulgarea Legii nr. 17/2017 de modificare a Codului de Procedură Civilă, care prevedea printre altele modificarea art. 613 al. 4, fix în modalitatea cerută de noi. Adică invers decât spune Curtea Constituțională.
Câteva zile mai târziu Președintele României promulgă legea nr. 17/2017.
Merită observat că la dosarul cauzei de la Curtea Constitutionala se află punctul de vedere al Guvernului asupra acestei chestiuni, punct de vedere favorabil variantei vechi a textului legal. Legea 17/2017 este o aprobare (e adevărat, completată) a unei O.U.G. nr. 1/2016 – așadar Guvernul propune modificarea legii într-un sens Parlamentului, dar propune păstrarea formei în celălalt sens Curții Constituționale.
În dosarul Curții Constituționale Avocatul Poporului, Președintele Senatului și Președintele Camerei Deputaților, deși invitați, nu și-au exprimat puncte de vedere. Prezumtiv, cel puțin pe ultimii doi, pe data de 7 martie 2017 nu îi preocupa problema. Dar înaintează pe 8 martie 2017 aceeași problema spre promulgare către Președenție, dar în sens invers.
Așadar, dacă am înțeles bine:
- Guvernul României propune către Parlament o O.U.G. nr.1/2016 modificata prin Legea 17/2017, ale cărei prevederi le contesta în acelasi timp în fața Curții Constituționale,
- Președinții celor două Camere omit în 7 martie 2017 să spună Curții Constituționale că a doua zi vor propune Presedintelui o lege care schimbă textul legal pus cu o zi inainte în discuția Curții,
- Președintele României promulgă o lege cuprinzând un articol despre care Curtea Constituțională tocmai spunese că ar fi constituțional, dar în sens invers decât varianta promulgată,
- Și peste toate și cel mai frumos : la acest moment Curtea Constituțională motivează de ce a respins excepția de neconstituționalitate asupra unui text care este deja legal modificat de Parlament, tocmai pentru că suferea de critici de neconstituționalitate
Alo, România, sunteți acasă ?
Comenteaza