Vorbeam intr-un material anterior de Hotararea Inaltei  Curti secţia a II-a civilă din  data de 11 martie 2020 prin care retinea ca :   “Impreviziunea produce efecte viitoare asupra executării contractului de credit, nu efecte pentru trecut, asemenea nulității, fiindcă se constituie într-un remediu menit să asigure supraviețuirea contractului prin adaptarea acestuia la noile condiții economice. Prin urmare, consumatorul nu poate obține recalcularea tuturor prestațiilor în raport de cursul de schimb valutar de la momentul încheierii contractului, întrucât adaptarea contractului operează numai pentru viitor. “

Aceeasi problema s-a ridicat intr-un proces pe care il sustinem pe rolul TRIBUNALUL COMERCIAL CLUJ , instanta a hotarand ca a imprevziunea nu poate opera decat pentru viitor, instanta admitand „in parte cererea de chemare in  judecata si dispunand adapatarea,   ca efect al impreviziunii Contractele de Credit nr. 0126703/17.09.2007 si nr. 0139245/28.01.2008, astfel cum au fost modificate prin Contractul de Tranzacție din 14.09.2012, in sensul ca ratele aferente creditului ramas de restituit la data de 28.07.2020 se calculeaza la o valoare a CHF de 2,34 lei la care se adauga jumatate in diferenta dintre valoarea CHF de la data scadentei fiecari rate si valoarea de 2,34 lei.”

Instanta a hotarat asadar ca doar ratele viitoare urmeaza a fi supuse noului calcul impus de dispozitivul hotararii, respingand cererea de restituire a unor sume de bani    achitate anterior.

In ce ne priveste nu impartasim acest punct de vedere din urmatoarele motive :

  • Daca instanta a incuviintat ca toate ratele achitate ulterior  depunerii cererii de chemare in judecata, inseamna ca trebuia sa dispuna si restituirea unor sume excedendar incasate  (cel putin cele care privesc intervalul depunerii cererii de chemare in judecata pana la ramanerea defintiva a hotararii) – sub acest aspect, hotararea comporta o lipsa evidenta
  • Institutia impreviziunii vine sa reaseze balanta obligatiiilor reciproce ale partilor, analizand in bloc evolutia cresterii si descresterii lor  – a analiza „in bloc” aceste operatii dar   doar de la un anumit moment, care este unul  evident aleator (anume data introducerii cererii de chemare in judecata) inseamna a face o analiza pe bucati a unui anasmblu contractual unic, chestiune care evident slabeste fundamentul unei asemenea decizii si a rationamentului juridic care sa la baza pronuntarii ei
  • Dincolo de elementele juridice, tehnice sau contabile obiective,  operarea cu mecanismul impreviziunii presupune neindoielnic o anumita doza de subiectivitate din partea judecatorului  – in acest sens  Curtea Constitutionala a lasat deschisa calea judecatorului fondului a alege intre mai multe momente al „stabilizarii cursului” – fie cel de la data contractarii, fie cel de la data aparitiei evenimentului imprevizional,  fie cel de la data introducerii cererii de chemare in judecata fie o combinatie dintre acestea

– alegerea  propusa de noi (curs mediu dintre data contractarii si cea a depunerii pretitiei judiciare) s-a dorit o a fi una onest, fara a ne exagera pretentiile ( de ex.- cu o cerere de blocare a cursului la data contractarii)  – instanta putea opera cu oricare dintre aceste notiuni, in ideea de just echilibru al obligatiilor

  • In privinţa modalităţii concrete de intervenţie a instanţei în acest cazuri, Curtea Constituţională prin decizia 623/2016 reţine că „aceasta are posibilitatea de interveni asupra contractului în mod efectiv, fie în sensul dispunerii încetării executării sale, fie în cel al adaptării sale noilor condiţii, cu efecte juridice doar pentru viitor, prestaţiile deja executate rămânând câstigate contractului. Adaptarea la noile condiții se poate efectua inclusiv printr-o conversie a ratelor de plată în moneda națională la un curs de schimb pe care instanța îl poate stabili în funcție de circumstanțele concrete ale cauzei în scopul reechilibrării obligațiilor, curs valutar care poate fi cel de la data încheierii contractului, cel de la data survenirii evenimentului imprevizibil sau cel de la data efectuării conversiei”.
  • Aratam ca Impreviziunea vine sa reaseze obligatiile partilor – aceasta este esenta institutiei – operand doar pe viitor, institutia nu reasaza echilibrul grav afectat al obligatiilor partilor – contractul este grav afectat, fapt constatat deja de catre instanta, dar aceasta constatare nu are niciun efect asupra contractului, instanta socotind ca nu poate interveni in obligatiile deja indeplinite; instituirea mecanismului doar pentru ratele viitoate vine sa excluda la analiza o buna parte din derularea contractului, acea parte in care dezechilibrul in defavoarea noastra a fost unul major (de peste 200% si pe o perioada foarte lungade  peste 10 de ani, adica o treime din durata totala a contractului  )
  • Daca instanta constata un dezechilibrul al obligatiilor partilor poate gasi o alta formula de reasezare a acestor obligatii in bloc – de exemplu – se poate constata aparitia impreviziunii, ca obligatiile noastre sunt grav afectate, si ca, neputand interveni in derularea obligatiilor deja executate (si devenite extrem de oneroase) sa instituie un alt mecanism anume stabilirea cursului la cel de la data contractarii insa fara resitituirea pretentiilor deja realizate ; nu ar fi fost un plus petita atat pentru faptul ca noi am propus o solutie de reasezare a obligatiilor (instanta fiind libera sa aleaga o asemenea solutie, nu chiar  pe cea propusa de noi, asa cum in final a si facut ) dar si pentru faptul ca solutia ar fi fost una mai defavorabila noua decat cea propusa de noi; procedand insa de maniera aleasa, instanta desi a constatat o neregularitate in corpore a anasmbului contractual, insa a ales sa o indreptate doar in parte

 

Vom informa mai departe  cititorii nostri  despre evolutia acestui proces.