In vederea  prevenirii riscului de imbolnavire cu COVID-19, Ministerul Muncii si Protectiei Sociale (MMPS) face o serie de recomandari care pot fi aplicate in scopul asigurarii securitatii si sanatatii lucratorilor  – desi numite “recomandari”,  apreciem ca aceste documente chiar daca nu reprezinta norma imperative (cu forta  juridica obligatorie) sunt totusi norme juridice supletive (adica lasa la latitudinea partilor sa-si stabileasca ele o anumita conduita, insa in lipsa acesteia urmeaza sa fie obligatorie conduita prescrisa de asemenea norme).

Adica, daca nu se intampla niciun eveniment, nu e nicio problema – in schimb, daca se intampla un   eveniement nedorit, organul de control te va intreba cum  ai inteles sa pui in aplicare „recomandarea”. Aplicarea lor ar evita deci raspunderea societatii fata de eventuale obiectiuni ale organului  de control,  inclusiv fata de eventuale pretentii ale angajatilor care  ar reclama un prejudiciu produs la sau in legatura cu locul de munca.

Echipa noastra a identificat doua tipuri de recomandari care vizeaza contextul actual al Pandemiei Covid 19 :

  • prima priveste masuri preventive de securitate si sanatate;
  • a doua masuri de flexibilizare a raporturilor de munca  

 

Primul  set de recomandari  priveste masuri preventive de securitate si sanatate:

Izvorul aceste recomandari este Legea nr.319/2006 privind securitatea si sanatatea in munca, conform carei angajatorul are obligatia de a asigura securitatea si sanatatea lucratorilor in toate aspectele legate de munca si trebuie sa ia masurile necesare pentru:

  1. a) asigurarea securitatii si protectia sanatatii lucratorilor;
  2. b) prevenirea riscurilor profesionale;
  3. c) informarea si instruirea lucratorilor;
  4. d) acordarea echipamentului de protectie (masti, manusi de protectie etc.)

Suplimentar, pentru orice activitate susceptibila sa prezinte un risc de expunere la coronavirus (COVID-19), angajatorul trebuie sa determine natura si nivelul de expunere, pentru a se putea stabili masurile ce trebuie luate, astfel:

– limitarea expunerii;

elaborarea unui plan de masuri de urgenta, intocmit in baza recomandarilor medicului de medicina muncii cu care are contract;

– anuntarea imediata a Directiei de Sanatate Publica competenta teritorial.

– utilizarea e-mailului si a teleconferintelor pentru a reduce contactele fizice si deplasarile in interes de serviciu daca acestea nu sunt necesare in mod imperativ; 

– intocmirea unui plan de asigurare a continuitatii activitatii in situatia in care un numar semnificativ de lucratori nu ar putea sa isi desfasoare activitatea la locul de munca organizat de catre angajator.

Urmatoarele masuri ar putea fi luate:

– identificarea acelor locuri de munca pentru care trebuie asigurata continuitatea, identificarea acelor lucratori cu calificari/competente care le dau posibilitatea sa fie mutati de la un loc de munca la altul astfel incat sa se asigure continuitatea activitatii, identificarea lucratorilor care au infrastructura IT necesara de a lucra de acasa;

– aplicarea procedurilor stabilite la nivel national de catre Ministerul Sanatatii in cazul in care lucratorul prezinta simptome asociate infectiilor respiratorii la locul de munca;

– suspendarea programului de audiente la nivelul institutiilor publice si introducerea de masuri alternative, de tipul transmiterii solicitarilor prin telefon si email (numerele de telefon si adresele de email vor fi afisate pe pagina de internet si la sediul fiecarei institutii);

– diminuarea pe cat posibil a timpului de asteptare in cadrul programului de lucru cu publicul, prin transmiterea, acolo unde este posibil, a solicitarilor prin email; 

– in situatiile in care este necesara prezenta fizica a solicitantului la sediul institutiei, se va avea in vedere mentinerea distantei de cel putin 1 metru fata de celelalte persoane din incinta; 

– In cazul unui lucrator confirmat cu COVID – 19, angajatorul are obligatia sa informeze Directia de Sanatate Publica pe raza careia isi desfasoara activitatea, in vederea demararii procedurilor pentru efectuarea anchetei epidemiologice. De asemenea, angajatorul are obligatia sa informeze lucratorii cu privire la procedura de acordare a concediului medical in caz de carantina si izolare la domiciliu.

 

Al doilea set  de recomandari priveste  masurile de flexibilizare a raporturilor de munca  in contextul suspendarii cursurilor scolare in unitatile de invatamant, fapt care poate genera necesitatea ca unul dintre parinti sa ramana la domiciliu pentru supravegherea copilului minor, dar si in cazul in care se considera ca prezenta lucratorilor la locul de munca ar putea constitui un risc :

  1. Stabilirea unor programe individualizate de munca, cu acordul sau la solicitarea salariatului in cauzain conformitate cu prevederile art. 118 din Codul muncii cu respectarea duratei maxime legale a timpului de munca.

 

  1. 2. Modificarea temporara a locului de munca la domiciliul salariatului, in conformitate cu prevederile art. 108-110 din Codul Muncii, unilateral, in conformitate cu prevederile art. 48 din acelasi act normativ,sau prin acordul partilor. In aceasta situatie, angajatorul are obligatia de a asigura instruirea lucratorilor in domeniul securitatii si sanatatii in munca.

 

  1. Desfasurarea activitatii prin telemunca, in urma incheierii unui act aditional la contractul individual de muncain conditiile prevazute de Legea nr. 81/2018 privind reglementarea activitatii de telemunca,

 

Actul aditional va contine urmatoarele:

– precizarea expresa ca salariatul lucreaza in regim de telemunca;

– perioada si/sau zilele in care telesalariatul isi desfasoara activitatea la un loc de munca organizat de angajator;

– locul/locurile desfasurarii activitatii de telemunca, convenite de parti;

-programul in cadrul caruia angajatorul este in drept sa verifice activitatea telesalariatului si modalitatea concreta de realizare a controlului;

– modalitatea de evidentiere a orelor de munca prestate de telesalariat;

– responsabilitatile partilor convenite in functie de locul/locurile desfasurarii activitatii de telemunca, inclusiv responsabilitatile din domeniul securitatii si sanatatii in munca;

– obligatia angajatorului de a asigura transportul la si de la locul desfasurarii activitatii de telemunca al materialelor pe care telesalariatul le utilizeaza in activitatea sa, dupa caz;

– obligatia angajatorului de a informa telesalariatul cu privire la dispozitiile din reglementarile legale din contractul colectiv de munca aplicabil si/sau regulamentul intern, in materia protectiei datelor cu caracter personal, precum si obligatia telesalariatului de a respecta aceste prevederi;

– conditiile in care angajatorul suporta cheltuielile aferente activitatii in regim de telemunca.

 

Am propune sa aveti in vedere o extrapolare, chiar daca usor exagerata, a termenului de “recomandare” din procedura aeronautica. Acolo termenul “recommendation” inseamna de fapt o conduita obligatorie,  si a carei nerespectare poate aduce consecinte dintre cele mai neplacute. Pana la urma, mai bine sa fie, decat sa trebuiasca.