În cursul zilei de vineri s-a publicat în Monitorul Oficial legea de ocrotire a persoanelor cu dizabilități intelectuale și psihosociale. În concret, ca urmare a neconstituționalității articolului 164 alin. (1) din Codul civil care definea în linii mari instituția punerii sub interdicție a persoanelor care nu au discernământ, în prezent există un vid legislativ din acest punct de vedere și nici o cerere de punere sub interdicție nu a mai putut fi soluționată.

Astfel, această lege vine să pună în acord cu Constituția legislația privind ocrotirea persoanelor cu discernământ diminuat sau fără discernământ, dând acestei instituții o cu totul altă configurație juridică față de aproape “vechea” reglementare, pentru că așa cum se arată în textul publicat, legea va intra în vigoare abia la 90 de zile de la momentul publicării fiind nevoie și de anumite metodologii de evaluare medicală și psihologică a persoanelor pentru care se cere “punerea sub interdicție”.

În noua configurație, instituția ocrotirii persoanelor cu dizabilități intelectuale introduce 3 măsuri prin care ocrotirea se poate realiza, diferențiate de gradul dizabilității psihice pe care persoana în cauză îl are.

Prima măsură și cea care restrânge cel mai puțin sau deloc drepturile și libertățile persoanei ocrotite este asistența pentru încheierea actelor juridice. Aceasta se poate dispune în cazul în care o persoană majoră, din cauza unei dizabilități intelectuale sau psihosociale are nevoie de sprijin pentru a se îngriji de persoana sa, pentru a-și administra patrimoniul sau pentru a-și exercita în general, drepturile și libertățile civile.

Principalele prevederi privitoare la asistența pentru încheierea actelor juridice:

  • instituirea ei se solicită notarului public de către persoana care dorește a fi ocrotită
  • dacă condițiile sunt îndeplinite notarul va numi un asistent pentru o perioadă maximă de 2 ani care să acționeze ca intermediar între persoana ocrotită și terți
  • numirea acestui asistent nu afectează în niciun fel capacitatea de exercițiu a persoanei majore
  • asistentul nu încheie actele în numele majorului și nici nu încuviințează încheierea lor, deci majorul le încheie singur asistat de această persoană numită asistent
  • pot fi numite asistent persoanele care pot fi și tutore, adică persoanele fizice ori soțul și soția dacă nu se află în vreunul dintre cazurile de incompatibilitate
  • asistența se prestează cu titlu gratuit

Celelalte două măsuri care pot fi dispuse pentru ocrotirea persoanelor sunt consilierea jurdiciară și tutela specială care vor fi reglementate de “noul” art. 164 și urmîtoarele din Codul civil.

Astfel, majorul care nu se poate îngriji singur de interesele sale din cauza unei deteriorări a facultăților mintale, temporare sau permanente, parțiale sau totale, care sunt stabilite printr-o evaluare medicală și psihosocială și care are nevoie de sprijin în formarea sau exprimarea voinței sale poate beneficia de consiliere judiciară sau tutelă specială.

În ceea ce privește consilierea judiciară, aceasta se poate dispune dacă deteriorarea facultăților mintale ale majorului este parțială și este necesar să fie consiliată în mod continuu în exercitarea drepturilor și libertăților. Însă această măsură nu se poate dispune dacă asigurarea protecției  persoanei ocrotite se poate face prin asistența la încheierea actelor juridice.

Privitor la tutela specială, majorul poate benefia de aceasta dacă deteriorarea facultăților sale mintale este totală și, după caz, permanentă, fiind necesar să fie reprezentată încontinuu în exercitarea drepturilor și libertăților sale. De asemenea, și această măsură nu se poate dispune dacă asigurarea protecției  persoanei ocrotite se poate face prin asistența la încheierea actelor juridice.

Principalele prevederi privitoare la aceste două măsuri de ocrotire:

  • instituirea lor poate fi cerută de cel care necesită ocrotire, soțul sau rudele lui, afinii, persoana care locuiește cu el, persoanele apropiate, administratorii și locatarii casei în care persoana locuiește, serviciul de evidență a persoanelor, instanța judecătorească, procurorul, autoritățile publice locale, instituțiile de ocrotire precum și orice altă persoană – chiar dacă nu este prevăzut, în acest din urmă caz “orice altă persoană” trebuie să justifice și un interes procesual, ca o condiție de exercitare a acțiunii civile.
  • consilierea judiciară se poate dispune pentru o perioadă de maxim 3 ani, iar tutela specială pentru maxim 5 ani
  • prin hotărâre instanța va arăta, în funcție de gradul de autonomie al persoanei, și actele pentru care este necesară încuvințarea de către tutore sau reprezentarea la încheierea actelor, adică pot fi prevăzute limitativ actele care nu pot fi încheiate fără tutore sau după caz pot fi prevăzute categorii de acte
  • actele încheiate de persoana ocrotită, altele decât cele prevăzute de art. 41 alin. (3) și 43 alin. (3) Cod civil și cele pe care instanța le-a autorizat, sunt anulabile.