O excepție de neconstituționalitate admisă cu privire la Legea dării în plată

Art.8 alin.(5) tezele a doua și a treia din Legea nr.77/2016 arată că ”se consideră că există impreviziune în cazul în care debitorul, care formulează notificare de dare în plată, a fost supus unei executări silite a imobilului ipotecat, dar este în continuare executat silit, prin poprire sau alte forme de executare silită, pentru datoria inițială și pentru accesoriile acesteia, neacoperite prin executarea silită a imobilului ipotecat. Dispozițiile art. 4 alin. (1^3) se aplică în mod corespunzător.”

În argumentarea soluției de admitere a excepției de neconstituționalitate a dispozițiilor art.8 alin.(5) tezele a doua și a treia, CCR a reținut că prezumarea absolută a impreviziunii în ipoteza în care debitorul a fost supus unei executări silite a imobilului ipotecat, dar este în continuare executat silit pentru datoria inițială și pentru accesoriile acesteia, neacoperite prin executarea silită a imobilului ipotecat, conservă elementele de neconstituționalitate reținute în Decizia nr.731/2019.

Astfel, Curtea a constatat că art.8 alin.(5) tezele a doua și a treia din Legea nr.77/2016 nu respectă deciziile anterioare ale Curții Constituționale (Decizia nr.623/2016 și Decizia nr.731/2019), astfel că încalcă art.147 alin.(4) din Constituție. Totodată, s-a reținut și încălcarea art.1 alin.(5) și art.44 din Constituție, prin raportare la cele stabilite în Decizia nr.731/2019.

Extrase din decizia motivată de admitere a excepției de neconstituționalitate:

– Curtea observă că art.8 teza a doua din Legea nr.77/2016 cuprinde un element de procedură și unul de drept substanțial. Cel de procedură privește faptul că debitorul care apelează la procedura reglementată de art.8 alin.(5) din Legea nr.77/2016 nu o poate face direct, ci prin depunerea unei notificări conform art.5 alin.(1). Această reglementare procedurală reprezintă o transpunere în plan normativ a paragrafului 44 din Decizia nr.95 din 28 februarie 2017. În schimb, reglementarea de drept substanțial, și anume prezumarea absolută a impreviziunii în ipoteza în care debitorul a fost supus unei executări silite a imobilului ipotecat, dar este în continuare executat silit pentru datoria inițială și pentru accesoriile acesteia, neacoperite prin executarea silită a imobilului ipotecat, conservă elementele de neconstituționalitate reținute în Decizia nr.731 din 6 noiembrie 2019, afectând art.8 teza a doua din Legea nr.77/2016 în ansamblul său.

– În concepția Deciziei nr.731 din 6 noiembrie 2019, reținerea impreviziunii pentru un creditor aflat în situația descrisă parcurge etapa notificării, a contestației la notificare, a încheierii actului de dare în plată și, în caz de neconformare a creditorului, etapa de stingere a datoriei izvorâte din contractul de credit. Prin urmare, pentru etapa notificării ipotezele de impreviziune sunt reglementate de art.4 alin.(1¹)-(1³) din lege, acestora neputându-le fi alăturată o nouă ipoteză care vizează o eventuală consecință a impreviziunii (faptul că bunul imobil ipotecat a fost executat și că executarea continuă pentru că datoria inițială/ accesoriile acesteia nu au fost acoperite). Așadar, chiar dacă bunul imobil ipotecat a fost vândut la licitație publică, iar executarea silită continuă, debitorul trebuie să se încadreze în ipotezele de impreviziune prevăzute de art.4 alin.(1¹)-(1³) din lege pentru a putea solicita stingerea datoriei. În condițiile constatării neconstituționalității tezei a doua, se va constata și neconstituționalitatea tezei a treia pentru că aceasta devine restrictivă și poate relativiza întreaga procedură prin introducerea unui dubiu, respectiv că numai art.4 alin.(1³) se aplică în mod corespunzător, nu și celelalte dispoziții cuprinse în art.4. Rezultă că, în ipoteza art.8 alin.(5) din Legea nr.77/2016, pentru a se reține incidența impreviziunii, devin incidente art.4 alin.(1) lit.e) și (1¹)-(1³) din aceeași lege.

Cel mai important – prin aceeași decizie, CCR a respins, ca neîntemeiată, excepția de neconstituționalitate ridicată de Banca Transilvania S.A. din Cluj-Napoca în Dosarul nr.6175/311/2020 al Judecătoriei Slatina – Secția civilă și de Credit Plus (Gulf) Ltd., Dubai, Emiratele Arabe Unite, în Dosarul nr.12420/215/2020 al Judecătoriei Craiova – Secția civilă și a constatat că dispozițiile art.4 alin.(1¹)-(1³), (3) și (4), ale art.5 alin.(3) și (31) și ale art.7 alin.(4) și (5¹) din Legea nr.77/2016, precum și Legea nr.52/2020 pentru modificarea și completarea Legii nr.77/2016 privind darea în plată a unor bunuri imobile în vederea stingerii obligațiilor asumate prin credite, în ansamblul său, sunt constituționale în raport cu criticile formulate.